Teritoriul comunei Păstrăveni aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova, caracterizat printr-o mobilitate mare a albiei şi o pantă medie relativ ridicată. Reţeaua hidrografică este formată din cursurile cu caracter permanent ale Moldovei, Topoliţei şi Rădencei. Pe lângă acestea se mai întâlnesc şi câteva cursuri temporare, în perioadele ploioase, în sudul şi sud-vestul satului Rădeni şi în estul satului Lunca Moldovei. Râul Moldova reprezintă cel mai important curs de apă de pe teritoriul comunei, care se întinde pe o distanţă de 1 km, separând-o de comunele Mirosloveşti şi Moţca. Râul Moldova are şi o mare importanţă economică, din lunca acestuia exploatându-se o mare cantitate de nisip şi pietriş iar apa poate fi folosită la irigarea unor mari suprafeţe din luncă. Al doilea râu, ca mărime, de pe teritoriul comunei este Topoliţa, care izvorăşte de pe versanţii estici ai munţilor Stânişoarei, din apropierea mănăstirii Agapia. Lungimea acestui râu este de 30 km. Pe lângă pagubele materiale produse de viituri, acesta este de un real folos pentru viaţa economică şi socială a comunei prin marile cantităţi de materiale de construcţii care se exploatează din albia lui şi prin apa pentru irigaţii. Al treilea curs de apă, ca importanţă pentru comună, este pârâul Rădeanca, lungimea acestuia fiind de aproximativ 9 km. În timpul viiturilor nivelul pârâului poate creşte cu 4-5 m. Scurgerea pâraielor se realizează pe direcţia vest-est şi nord-sud, cu debite maxime primăvara (lunile aprilie-mai) şi minime la sfârşitul verii şi începutul toamnei (lunile august-septembrie). În timpul apelor mari, amplitudinea nivelului la principalele râuri ajunge la valori cuprinse între 2 şi 4 m pe râul Moldova. Adâncimea stratelor acvifere în lunca Moldovei ajunge la 5-6 m. Alimentarea acestora se face, în principal, din apele râurilor. Ploile torenţiale desfăşoară o acţiune de eroziune puternică creând alunecări de teren în unele zone.
